”Sfîntul Mucenic Varlaam era din Antiohia Siriei, bătrîn cu vîrsta. El a fost prins pentru mărturisirea numelui lui Iisus Hristos şi adus la judecată înaintea păgînului voievod. Acolo a fost silit să aducă jertfă idolilor, dar nesupunîndu-se, a suferit multe răni şi munci pentru Hristos Domnul său. Întîi a fost bătut fără milă cu vine de bou, apoi a fost strujit cu unghii de fier. După aceasta l-au dus păgînii în capiştea cea idolească şi acolo, după porunca muncitorului, întinzînd mîna lui peste jertfelnicul care avea foc aprins, a ţinut în mînă cărbuni aprinşi cu tămîie, ca doar să arunce peste jertfelnicul necuraţilor idoli. Căci credeau că mucenicul, neputînd a suferi să ţină în mînă cărbunii cei aprinşi, îi va arunca împreună cu tămîia înaintea idolilor.
Dacă ar fi făcut aceasta i-ar fi zis: "Iată acum ai adus jertfe zeilor noştri". Dar n-au izbutit ticăloşii ceea ce voiau pentru că mucenicul lui Hristos, stînd ca un stîlp neclintit, a ţinut în mîna sa focul ce ardea, arătîndu-se mai puternic decît arama şi fierul. Şi atît de mult a ţinut focul în mînă încît i-au ars degetele şi i-au căzut pe pămînt împreună cu focul. Însă el nu şi-a clintit mîna sa nici n-a aruncat cărbunii cu tămîia peste altar, înaintea idolilor. Astfel s-a arătat cu bărbăţie şi nebiruit, pătimitorul şi ostaşul lui Hristos cel tare, şi într-o bună mărturisire şi-a dat sufletul său în mîinile Domnului. Pe acesta şi dumnezeiescul Hrisostom şi Sfîntul Vasile cel Mare l-au cinstit cu cuvinte de laudă.”(Viețile Sfinților, Vol. III - Noiembrie , p.194)
miercuri, 19 noiembrie 2014
duminică, 27 aprilie 2014
sâmbătă, 5 aprilie 2014
Rugăciune pentru vrăjmași
Doamne binecuvântează
pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins
şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au
legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmaşii m-au
făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de
pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa
vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde
nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.
Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi
binecuvântez şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în
faţa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire. Ei m-au chinuit
atunci când eu am fugit de chinuri.
Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine
însumi.
Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine
însumi.
Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun.
Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un
pitic.
Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins
înapoi.
Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au smucit
înapoi cu mână de fier.
Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din
somn.
Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită,
ei au răsturnat-o şi m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmaşii m-au dezlegat de
lume şi mi-au prelungit mâinile până la veşmântul Tău.
Binecuvântează Doamne pe vrăjmaşii mei!
Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult
împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă
nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărăţească deplin
în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea
să o aduni în ceruri. Ah, de m-aş elibera odată de autoamăgire, care m-a
încâlcit într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare!
Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţin ştiu în
lume: că omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. Doar acela urăşte
pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşi nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi. De
aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei! Sluga blestemă
pe vrăjmaşi căci nu ştie, iar Fiul îi binecuvântează căci ştie. Fiul ştie că
vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. De aceea El păşeşte liber între ei
şi se roagă lui Dumnezeu pentru aceştia.
Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi
binecuvântez şi nu-i blestem!
Marele Mitropolit Sârb
Nicolae Velimirovici,
un martir al comunismului ateist
Abonați-vă la:
Postări (Atom)