Ce este Sfânta Tradiţie?

"Hristos nu este numai instrumentul Revelaţiei prin care Dumnezeu vorbeşte oamenilor. Întrucât El este Dumnezeu-Om, El este şi subiectul Revelaţiei. Mai mult decât atât: El se dovedeşte a fi şi conţinutul Revelaţiei. Hristos este Cel Care intră în comunicare cu omul, precum şi Cel despre care această comunicare vorbeşte. Principala propovăduire a lui Hristos nu este chemarea la milostenie, la iubire sau la pocăinţă, ci miezul propovăduirii lui Hristos este El Însuşi: "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa" (In. 14,6), "Eu sunt lumina lumii" (In. 8, 12), "Eu sunt pâinea vieţii" (In. 6, 35). 

Slujirea lui Hristos nu se reduce la spusele Lui. Slujirea lui Hristos  nu este identică cu învăţătura Lui. El nu este numai prooroc. El mai este şi Preot. Slujirea unui prooroc poate fi cuprinsă în totalitate în cărţi. Slujirea Preotului înseamnă lucrare, nu numai cuvinte.Tocmai în aceasta constă problema Tradiţiei şi Scripturii. Scriptura este întipărire clară a cuvintelor lui Hristos. Însă, dacă slujirea lui Hristos nu este identică cuvintelor Sale, înseamnă că rodul slujirii Sale nu poate fi identic propovăduirii Sale, propovăduire redată în cuvintele consemnate în Evanghelii. Dacă învăţătura Sa nu este decât unul din roadele slujirii Sale, atunci care sunt celelalte roade? Şi cum pot oamenii moşteni aceste roade? Cum se transmite o învăţătură, cum este consemnată aceasta şi păstrată - se înţelege. Dar restul? Ceea ce în slujirea lui Hristos a fost mai presus de cuvinte nu poate fi redat în cuvinte. Înseamnă că trebuie să existe o altă modalitate de coparticipare la slujirea lui Hristos, coparticipare despre care nu ne vorbeşte Scriptura. Aceasta este Tradiţia" (Andrei Kuraev, Moştenirea lui Hristos)