joi, 30 septembrie 2010

Biserica are un singur cap: Iisus Hristos

"Doar pentru neputinţele noastre omeneşti ne-a dat
nouă Hristos Biserica pământească. Faptul că trebuie
organizată e numai o urmare a slăbiciunii omului.
Biserica este guvernată de necesitate, precum este şi
statul, cu legile şi hotarele sale.
Dar chiar şi ca organizare lumească, Biserica are un
singur cap: Iisus Hristos. ,,Nu avem un conducător
lumesc… ci suntem uniţi doar în iubirea maicii noastre a
tuturor” se spune în Epistola enciclică a Bisericii din
1848.
Şi: ,,la noi n-au putut niciodată, nici patriarhi, nici
sinoade, să introducă lucruri noi, pentru că apărătorul
religiei este însuşi trupul Bisericii, adică poporul însuşi,
care vrea ca religia însăşi să rămână neschimbată...”
(§17)
O condiţie firească a unităţii întru iubire este ca
nimeni să nu ,,domnească”: nici laicii, nici preoţii, nici
episcopii sau patriarhii să nu-şi hotărască ceva decisiv în
Biserică, fără încuviinţarea întregii Biserici. Această
rânduială a fost, este şi va rămâne normativă.
Credinţa este descoperită celor simpli şi nu celor
isteţi la minte şi inteligenţi (Matei XI, 25). Aşa că,
episcopul învaţă de la ţăran, profesorul de la copil, copilul
de la episcop – astfel caută fiecare să ia aminte la cele ale
lui Hristos, care este ,,blând şi smerit cu inima” (Matei
XI, 29). Doar cel mândru, bizuit pe înţelepciunea sa, se
doreşte desprins de comuniune. Să luăm aminte!
Duhul lui Hristos, al răbdării şi umilinţei, păstrează
credinţa nestrâmbată şi de la acest duh se hrăneşte cu
adevăr Biserica noastră. Acesta este legătura care uneşte
mădular cu mădular, adunare cu adunare, neam cu neam." (Fritjof Tito Colliander)