tag:blogger.com,1999:blog-45985246090651469132024-03-13T07:18:17.578+02:00.†. Învățăturile Sfinților Părinți .†."Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!" (Luca 2, 14)OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.comBlogger154125tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-78817730251809060002015-04-30T18:22:00.000+03:002015-04-30T18:22:36.813+03:00Sufletul care nu alege binele nu are minte.<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, 'lucida grande', sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px;">”Este o rânduială a lui Dumnezeu ca, pe măsură ce crește trupul, sufletul să se umple de minte, ca omul să poate alege dintre bine și rău ceea ce-i place. Dar <b>sufletul care nu alege binele nu are minte</b>. <i><u>Toate trupurile au suflet, nu însă și toate sufletele, minte</u></i>. Căci mintea iubitoare de Dumnezeu vine la înțelepți, cuvioși, drepți, curați, buni, milostivi și binecinstitori. Iar prezența minții se face omului ajutor spre Dumnezeu”. (Sf. Antonie cel Mare, Filocalia 1.)</span></div>
<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, 'lucida grande', sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2Xlv5SgYzEah8RUnhLVbfJwTSE1Gqrr6AL24dySdC_bM3Bt9RBWzYbIg7Qq7NwNfS6J3e3nZlZfa4B8nl7JivYvb5H31w9PvdRu2V7LCikPyedYDdar8-8IDaoAlCAeZ_f_z56KId-wA4/s1600/01-17-cv_antonie_cel_mare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2Xlv5SgYzEah8RUnhLVbfJwTSE1Gqrr6AL24dySdC_bM3Bt9RBWzYbIg7Qq7NwNfS6J3e3nZlZfa4B8nl7JivYvb5H31w9PvdRu2V7LCikPyedYDdar8-8IDaoAlCAeZ_f_z56KId-wA4/s1600/01-17-cv_antonie_cel_mare.jpg" height="320" width="246" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRE7XwJdl5pAcWbBBQdqaQC-9gvgUCRitTP_gsqqYRWMWxHTeyMkTbBvxlRMwqnEgUsEiP1lC444nTEHqcDZ5LV0GtcI7DSh7FQ9MUGHMjY5miyPso0obGDcs3E6SkhGoqYTHi5cO8UB5k/s1600/filocalia_sfintelor_nevointe_ale_desavarsirii_vol_1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRE7XwJdl5pAcWbBBQdqaQC-9gvgUCRitTP_gsqqYRWMWxHTeyMkTbBvxlRMwqnEgUsEiP1lC444nTEHqcDZ5LV0GtcI7DSh7FQ9MUGHMjY5miyPso0obGDcs3E6SkhGoqYTHi5cO8UB5k/s1600/filocalia_sfintelor_nevointe_ale_desavarsirii_vol_1.jpg" height="320" width="211" /></a></div>
<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, 'lucida grande', sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px;"><br /></span>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-3641802813871716252015-03-18T20:07:00.001+02:002015-03-18T20:07:09.770+02:00Pocăința<div style="text-align: justify;">
”Pocăința este recunoașterea căii păcatului. Pocăința deschide o nouă cale. Ochii celui ce se pocăiește sunt deschiși spre două căi: spre calea pe care merge și spre calea pe care ar trebui să meargă” (Sf. Nicolae Velimirovici, <i>Rugăciuni pe malul lacului</i>, p. 41).</div>
OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-42379632342311306012015-02-19T12:18:00.001+02:002015-02-19T12:20:58.387+02:00Arta de a picta icoane - Prosopon School - Process<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="https://www.youtube.com/embed/63Y3Pcgb6dA" width="470"></iframe>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-42190934439841863172014-11-19T11:58:00.000+02:002014-11-19T11:58:12.707+02:00Sfântul Mucenic Varlaam Bătrânul (19 noiembrie)”Sfîntul Mucenic Varlaam era din Antiohia Siriei, bătrîn cu vîrsta. El a fost prins pentru mărturisirea numelui lui Iisus Hristos şi adus la judecată înaintea păgînului voievod. Acolo a fost silit să aducă jertfă idolilor, dar nesupunîndu-se, a suferit multe răni şi munci pentru Hristos Domnul său. Întîi a fost bătut fără milă cu vine de bou, apoi a fost strujit cu unghii de fier. După aceasta l-au dus păgînii în capiştea cea idolească şi acolo, după porunca muncitorului, întinzînd mîna lui peste jertfelnicul care avea foc aprins, a ţinut în mînă cărbuni aprinşi cu tămîie, ca doar să arunce peste jertfelnicul necuraţilor idoli. Căci credeau că mucenicul, neputînd a suferi să ţină în mînă cărbunii cei aprinşi, îi va arunca împreună cu tămîia înaintea idolilor. <br />Dacă ar fi făcut aceasta i-ar fi zis: "Iată acum ai adus jertfe zeilor noştri". Dar n-au izbutit ticăloşii ceea ce voiau pentru că mucenicul lui Hristos, stînd ca un stîlp neclintit, a ţinut în mîna sa focul ce ardea, arătîndu-se mai puternic decît arama şi fierul. Şi atît de mult a ţinut focul în mînă încît i-au ars degetele şi i-au căzut pe pămînt împreună cu focul. Însă el nu şi-a clintit mîna sa nici n-a aruncat cărbunii cu tămîia peste altar, înaintea idolilor. Astfel s-a arătat cu bărbăţie şi nebiruit, pătimitorul şi ostaşul lui Hristos cel tare, şi într-o bună mărturisire şi-a dat sufletul său în mîinile Domnului. Pe acesta şi dumnezeiescul Hrisostom şi Sfîntul Vasile cel Mare l-au cinstit cu cuvinte de laudă.”(Viețile Sfinților, Vol. III - Noiembrie , p.194)OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-48575700379460430032014-04-27T20:57:00.000+03:002014-04-27T21:00:20.882+03:00Hristos a Înviat!<iframe width="420" height="315" src="//www.youtube.com/embed/8ZSyTUsdpu0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-42936503875993498952014-04-05T22:46:00.000+03:002014-04-05T22:46:59.546+03:00Rugăciune pentru vrăjmași<div class="MsoBodyTextIndent">
<span style="font-size: 14.0pt;">Doamne binecuvântează
pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem! Vrăjmaşii m-au împins
şi mai mult spre Tine, în braţele Tale, mai mult decât prietenii. Aceştia m-au
legat de pământ şi mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmaşii m-au
făcut străin faţă de împărăţiile pământeşti şi un locuitor netrebnic, faţă de
pământ. Precum o fiară prigonită, aşa şi eu, prigonit fiind, în faţa
vrăjmaşilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde
nici vrăjmaşii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi
binecuvântez şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în
faţa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruţat de biciuire. Ei m-au chinuit
atunci când eu am fugit de chinuri. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine
însumi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine
însumi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un
pitic.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins
înapoi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au smucit
înapoi cu mână de fier.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din
somn.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită,
ei au răsturnat-o şi m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmaşii m-au dezlegat de
lume şi mi-au prelungit mâinile până la veşmântul Tău.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Binecuvântează Doamne pe vrăjmaşii mei!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult
împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă
nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărăţească deplin
în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea
să o aduni în ceruri. Ah, de m-aş elibera odată de autoamăgire, care m-a
încâlcit într-o mreajă cumplită a vieţii înşelătoare! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţin ştiu în
lume: că omul nu are pe pământ vrăjmaşi afară de sine însuşi. Doar acela urăşte
pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşi nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni severi. De
aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei! Sluga blestemă
pe vrăjmaşi căci nu ştie, iar Fiul îi binecuvântează căci ştie. Fiul ştie că
vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. De aceea El păşeşte liber între ei
şi se roagă lui Dumnezeu pentru aceştia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-size: 14.0pt;">Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi
binecuvântez şi nu-i blestem!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36.0pt;">
<i><span style="font-size: 14.0pt;">Marele Mitropolit Sârb<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36.0pt;">
<i><span style="font-size: 14.0pt;">Nicolae Velimirovici,<o:p></o:p></span></i></div>
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 36.0pt;">
<i><span style="font-size: 14.0pt;">un martir al comunismului ateist<o:p></o:p></span></i></div>
OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-74540504358028399392013-10-12T15:21:00.000+03:002013-10-12T15:21:51.282+03:00Oamenii buni<br />
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt;">”Oamenii
buni nu ţin cuvântul lui Hristos scris pe hartie, pentru ca hartia este in </span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt;">afara omului şi poate fi pierdută. Nici în minte nu-l ţin, pentru ca
mintea se afla </span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt;">la suprafaţa fiinţei, si poate uita.</span> </strong><strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt; line-height: 107%;">Ci îl ţin întru cele mai
dinlăuntru, în inima </span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt; line-height: 107%;">curata si bună, unde nu se poate pierde, nici nu se poate
uita, ci unde creşte ca </span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt; line-height: 107%;">aluatul si dă în spic ca grâul, veselindu-l pe om ca
vinul şi mângâindu-i viaţa lui </span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 11.5pt; line-height: 107%;">ca untdelemnul, ca să strălucească precum
soarele.” (Sf. Nicolae Velimirovici)</span></strong></div>
OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-77691131259308190132013-10-11T00:02:00.000+03:002013-10-11T00:02:36.829+03:00Rugăciune către Maica Domnului<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Rugăciunea de
dimineaţă Sfântului Grigorie Palama <o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu<o:p></o:p></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;"> (din Apanthisma)<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;"> </span></b><span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Fecioară,
Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu
trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de
desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei
pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să
o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Căci
cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască
curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să
cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă
apropii de tine cu lacrimi rugându-mă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Primeşte
această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut
Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi
tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta
spre Dânsul şi a cere iertare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru
aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari
daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi
nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele
fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de
patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de
Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune
oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai
înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi
mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Pentru
aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel
ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele
am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata;
cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv
mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor
rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea
bună. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Miluieşte-mă
pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre
mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni
nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti
mai presus de toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de
vei voi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Deci,
nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu
lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către tine. Ci cu
rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului
tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul
tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi şi dintru început şi să lepăd grozăvia
patimilor, să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac
de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia
curăţeniei cele sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Călătorind
eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind,
întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la suflet,
îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind,
izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă,
degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de temut
mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob
sunt eu. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Aşa,
Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu
mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu
nădejdea tuturor marginilor pământului. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Aprinderea
trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia
cea amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din mintea
mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi
bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască
cele de folos; povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Picioarele
mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a
poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie
să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura mea ca, cu
îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt;
deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor cuvintele cele mai
dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi, şi să vieţuiesc după
dânsele întărindu-mă de tine.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Dă-mi
vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă,
fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate,
fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Sila
cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, uşurând-o; strâmtoarea cea
nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de
cercarea cea preaamară a vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor
întunericului, slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le,
cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la
înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi
nestricăcioase, moştean pe mine mă fă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Această
mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor
mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea
cea după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată
spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta de
acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Trup şi
Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea
preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul tuturor celor ce
se veselesc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Aceste
bunătăţi, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor
preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte
pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut
mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span style="font-family: "Garamond","serif"; font-size: 15.0pt; mso-ansi-language: RO;">Că
prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea
omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh,
Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin!<o:p></o:p></span></div>
OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-10689684954453968712013-02-27T13:20:00.000+02:002013-02-27T13:20:40.241+02:00Împărăția lui Hristos și împărăția acestei lumi<div style="text-align: justify;">
"Există pe pământ harica Împărăție a lui Hristos, care este <strong>Biserica</strong>, ce se mântuiește în Domnul, obiectul binecuvântărilor lui Dumnezeu și scopul doririi tuturor oamenilor care își înțeleg cu adevărat menirea. Există și o altă împărăție tot pe pământ - împărăția stăpânitorului acestui veac, care este clădită și sprijinită pe răutatea celui ce dintru început a fost vrăjmașul mântuirii noastre, care îl trage pe om în amăgire, în înșelare și în pierzare. Toți cei ce locuim pe pământ suntem, și n-avem cum să nu fim, sub înrâurirea acestor două împărății, și ori înclinăm către una, ori înlclinăm către cealaltă, ori stăm între ele ca și când n-am fi hotărâți de partea cui să ne dăm și încotro să înclinăm" (Sf. Teofan Zăvorâtul, <em>Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor II, p. 22</em>)</div>
OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-59935995510625339272013-02-26T20:08:00.002+02:002013-02-26T20:08:46.383+02:00Mărturiile Sfinților Părinți cu privire la parastase
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">1. "Învăţătura celor doisprezece Apostoli",
una dintre cele mai vechi cărţi ale Bisericii noastre, porunceşte să se
săvârşească parastase pentru cei morţi la trei zile, la nouă, la patruzeci şi
la un an. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">2. Tertulian (+240-250 d. Hr.) unul dintre cei mai
vechi scriitori bisericeşti, pomeneşte mereu despre Liturghiile ce s-au
săvârşit pentru cei morţi şi mai ales în cartea sa "Despre coroană". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">3. Sfântul Mucenic Ciprian (+258 d. Hr.), într-una din
epistolele sale, ne face cunoscut că datoria principală a vechilor creştini era
să aducă jertfe şi rugăciuni pentru cei adormiţi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">4. Istoricul bisericesc Eusebiu, descriind
înmormântarea măreaţă a Sfântului Constantin cel Mare în Biserica Sfinţilor
Apostoli, spune că trupul fericitului său suflet "s-a contopit cu poporul
lui Dumnezeu, învrednicindu-se de dumnezeieşti slujbe şi liturghii". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">5. Sfântul Ambrozie, episcopul Mediolanului (330-337)
săvârşea în fiecare zi Sfânta Liturghie pentru Valentinian, Teodosie şi Sotiro.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">6. Fericitul Augustin (354-430) după ce a săvârşit
înmormântarea maicii sale, spune că, deşi trupul ei se afla în mormânt, el
săvârşea "după obicei jertfa pentru mântuirea sufletului ei".
Deoarece, precum el însuşi spune mai jos, mama lui nu considera nimic altceva
mai important decât a i se pomeni numele la Sfânta Liturghie. De asemenea el a
scris o întreagă carte despre cei adormiţi cu titlul "De cura pro
mortuis". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">7. Sfântul Chiril al Ierusalimului, în
"Catehezele" sale spune că, după sfinţirea Cinstitelor Daruri
"pomenim şi pe cei morţi, mai întâi pe patriarhi, apostoli, prooroci,
mucenici, ca pentru rugăciunile şi mijlocirile lor, să primească Dumnezeu
rugile noastre". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">8. Sfântul Ioan Damaschin a alcătuit o lucrare
completă cu titlul "Despre cei adormiţi în credinţă". </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">9. Sfântul Ioan Gură de Aur, referitor la aceasta,
spune: "Nu s-au legiferat acestea la întâmplare de către dumnezeieştii Apostoli,
adică faptul de a ne aduce aminte în timpul Înfricoşătoarelor Taine de cei care
au plecat din această viaţă, căci aceia au cunoscut că mult câştig şi mare
folos sufletesc se dobândeşte din aceasta" (Omilia 4 la Epistola către
Filipeni). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; mso-margin-top-alt: auto; text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US;">10. Sfântul Noul Mucenic Iacov, în 1520, atunci când
era dus la mucenicie, a poruncit ucenicilor lui să-i facă parastasele după
rânduiala Bisericii. </span></div>
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RU;">11. Sfântul Nectarie din Eghina, cel de curând proslăvit, a întocmit o
lucrare cu titlul: "Despre nemurirea sufletului şi despre sfintele
parastase", în care prin nenumărate texte patristice şi întâmplări din
vieţile sfinţilor Bisericii noastre dovedeşte folosul pe care îl aduc
parastasele.</span>
<br /><br />
<span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RU;">(</span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 13.5pt; mso-ansi-language: EN-US;">Ieromonah Benedict Aghioritul, <em>Parastasele și folosul lor</em></span><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RU;">)</span><b><span style="font-family: "Arial","sans-serif"; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RU;"><br /></span></b>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-60780745642746558172013-01-17T22:46:00.000+02:002013-01-17T22:47:32.731+02:00Biserica<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 28.35pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">"Ceea ce odinioară era corabia lui Noe
peste puhoaiele potopului, aceea e Biserica lui Hristos – Cel cu cruce – peste
puhoaiele pierzării. Deosebirea e aceea că corabia lui Noe a fost închisă pe
dinafară de Dumnezeu şi nimeni n-a mai putut intra (Facere 7, 16), pe când
<strong>corabia Bisericii – corabia cu crucea pe catarg – are intrarea deschisă şi mai
pot intra oameni învălmăşiţi de puhoaie</strong>. Acolo era Noe, aci Hristos, iar în
valuri ucigaşul, înecând pe oameni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 28.35pt;">
<span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Se întâmplă însă ceva de neînţeles: că cei
ce se chinuiesc în valuri, deşi toţi ţin să trăiască, totuşi nu toţi vor să
scape în corabie. Mai mult chiar, scuipă mâinile ce li se-ntind de la intrarea
corăbiei. Iar mâinile sunt braţele părinteşti: braţele celor şapte Sfinte Taine
ale lui Dumnezeu care izbăvesc pe oameni din potop, născându-i din trup în Duh
(Coloseni 2, 12), din amărâta viaţă la viaţa cerească". (Arsenie Boca, <i>800 de capete</i></span><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">)</span></div>
<br />OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-68481754981035231782013-01-05T23:13:00.000+02:002013-01-05T23:13:34.414+02:00Pogorârea Duhului Sfânt în chip de porumbel la Botezul Domnului
<br />
<div class="MsoBodyText2" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 11.0pt; font-style: normal;">"Pogorârea Duhului în chip de
porumbel ne aminteşte de porumbelul pe care l-a
trimis Noe de trei ori de pe arca sa, ca să vadă dacă pământul se uscase. Şi
porumbelul s-a întors cu o ramură de măslin în cioc. Ramura de măslin este
simbolul păcii: pacea dintre Dumnezeu şi om. Şi acum, după ieşirea lui Hristos
din apă, după înecarea simbolică în apă a omului celui vechi, S-a arătat Duhul
deasupra capului lui Hristos în chip de porumbel, ca să arate că potopul s-a
sfârşit şi că domnea pacea între Dumnezeu şi omul cel nou. De ce nu ţinea acest
porumbel o ramură de măslin în cioc, ca semn al păcii? Pentru că aici, în locul
ramurii de măslin se afla chiar Domnul Hristos, cel mai desăvârşit simbol al
păcii între Dumnezeu şi om, între cer şi pământ. El este ramura de măslin a
Noii Zidiri. Şi astfel porumbelul, poposind deasupra lui Hristos, nu avea
nevoie să ţină o altă ramură de măslin ca semn al păcii. Hristos este sfârşitul
potopului şi începutul păcii". (Sfântul Nicolae Velimirovici, <em>Predica la Botezul Domnului</em>)</span></div>
<br />OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-31938080579721161982013-01-01T18:49:00.002+02:002013-01-01T18:49:46.723+02:00Tăierea Împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">"Tăierea împrejur în
Aşezămîntul cel vechi era rînduită în chipul Botezului şi al curăţirii
păcatului strămoşesc, măcar că acela nu se curăţa cu totul prin tăierea
împrejur, pînă la sîngele lui Hristos cel de voie vărsat pentru noi, pentru că
tăierea împrejur era numai închipuire a înainte curăţirii celei adevărate, iar
nu adevărată curăţire, pe care a săvîrşit-o Domnul nostru, scoţînd păcatul din
mijlocul lumii şi pironindu-l pe Cruce. Iar în loc de tăierea împrejur din
legea cea veche, a legiuit Botezul darului celui nou, care este din apă şi duh.
Tăierea împrejur a fost atunci ca o pedeapsă pentru păcatul cel întîi făcut şi
spre semnul acesta, cum că pruncul ce se taie împrejur este zămislit întru
fărădelegi, după cuvîntul lui David: <i>...în păcate m-a născut maica mea</i>;
pentru care rana rămîne pe trupul pruncului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Dar Domnul nostru era fără de
păcat, deşi în toate S-a asemănat nouă, în afară de păcat; precum şarpele de
aramă făcut de Moise în pustie era şarpe numai cu asemănarea, dar fără veninul
şarpelui, aşa şi Hristos era om adevărat, dar nepărtaş păcatului omenesc şi S-a
născut din Maică fără de prihană şi fără de bărbat, mai presus de fire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Nu se cădea Lui să rabde acea
rană a păcatului, adică a tăierii împrejur, după lege, ca unul Care era fără de
păcat şi dătător de lege, dar de vreme ce a venit să ia asupra Sa păcatele a
toată lumea, după cum grăieşte Apostolul: <i>Neştiind de păcat, pentru noi s-a
făcut păcat</i>; deci ca şi cum ar fi fost păcătos, a suferit tăierea împrejur,
fiind fără de păcat. Apoi mai mare smerenie a arătat Stăpînul nostru în tăierea
împrejur decît în naşterea Sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Pentru că prin naştere a luat
asupra Sa numai chipul omenesc, după cum grăieşte Apostolul: <i>Întru
asemănarea omenească făcîndu-Se şi cu chipul S-a aflat ca omul</i>, iar prin
tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca şi un păcătos
rana cea rînduită pentru păcat. Pentru ceea ce nu era vinovat a pătimit ca un
vinovat, cum grăieşte David: <i>Cele ce n-am jefuit, atunci am plătit;</i> de
care păcat nu sînt părtaş, pentru acela am suferit durerea tăierii împrejur.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR" style="mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Deci, a voit ca să primească
tăiere împrejur, începînd înainte de a pătimi pentru noi, şi gustînd acel
pahar, pe care voia să-l bea pînă în sfîrşit, grăind pe Cruce: <i>Săvîrşitu-s-a</i>.
Vărsa picături de sînge dintr-o parte a trupului, pînă ce din tot trupul va
curge sîngele pîraie; în pruncie începe a răbda şi la pătimire se deprindea;
ca, atunci cînd va fi bărbat desăvîrşit cu vîrsta, să rabde cu înlesnire
patimile cele mai cumplite: pentru că din tinereţe se cuvine omului a se
deprinde la nevoinţele cele bărbăteşti. Viaţa omenească este plină de osteneli,
fiind ca o zi, avînd naşterea dimineaţa, iar seara sfîrşitul; că de dimineaţă,
adică din scutece, Omul - Dumnezeu Hristos iese la lucrul Său prin osteneli,
fiind în osteneli din tinereţe şi spre lucrarea Sa pînă în seara aceea cînd
soarele s-a întunecat şi s-a făcut întuneric pe tot pămîntul pînă la al nouălea
ceas; căci grăieşte către iudei: <i>Tatăl Meu pînă acum lucrează şi Eu lucrez</i>." (Viețile Sfinților - volumul V (Ianuarie))</span></div>
<br />OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-75742989115998373262012-04-17T19:16:00.001+03:002012-04-17T19:18:03.208+03:00Hristos a Înviat!<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="260" src="http://www.youtube.com/embed/60_kfOfDKR4" width="420"></iframe>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="260" src="http://www.youtube.com/embed/i8BDaeoh6vQ" width="420"></iframe>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-53749628653290043382012-01-17T08:13:00.001+02:002012-01-17T08:13:47.782+02:00Secunda pe care o trăim, aceea-i a noastră<div style="text-align: justify;">"<i>Părinte, nu prea avem poftă de rugăciune. O tot amânăm, mai târziu, mâine, o să fac cutare, poimâine, de săptămâna viitoare mă apuc...</i></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Asta-i lucrarea ispititorului. Niciodată să nu zici că "voi face mâine", fiindcă <b>secunda pe care o trăim, aceea-i a noastră</b>. Altă secundă, alt minut mai încolo nu-i al nostru, nu ştim dacă îl ajungem, că omu-i ca iarba, zice sfântul prooroc, "<i>omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului</i>". Nu putem zice: "lasă că voi face mai pe urmă". Să punem înaintea noastră cuvântul acesta: "Dacă vrea Dumnezeu să-mi ajute să ajung mâine la biserică, să mă spovedesc şi să fiu atent ce-mi spune duhovnicul, căci el are harul Sfântului Duh şi ce mi-a spus el, aceea trebuie să mă osârduiesc să îndeplinesc ca să pot căpăta Împărăţia Cerurilor". <b>Fără spovedania păcatelor nu putem intra în Împărăţia Cerurilor</b>. Vedeţi cât de mare este bunătatea lui Dumnezeu? A binecuvântat ca prin binecuvântarea arhiereului să-l facă pe preot să poată fi şi duhovnic, şi ce zice el, aceea face Dumnezeu. Vezi? N-a pus Dumnezeu îngeri ca duhovnici, ci un om, o persoană ca toţi oamenii, ca să poţi să te duci să-i spui tot, cu sinceritate, că, dacă nu te duci cu sinceritate, nu primeşti dezlegarea păcatelor. Trebuie să fii sincer. Mila Domnului să fie cu noi!" <i>(Stareţul Dionisie, Duhovnicul duhovnicul de la Sfântul Munte Athos)</i></div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-44878894028233288362011-04-28T18:49:00.000+03:002011-04-28T18:49:41.570+03:00Avva Antonie (1)<div align="justify">"Era cineva, ce vâna prin pustie dobitoace sălbatice şi a văzut pe avva Antonie glumind cu fraţii şi s-a smintit. Iar bătrânul vrând să-l încredinţeze pe el, că trebuie câte puţin să se pogoare fraţilor, i-a zis lui: pune săgeata în arcul tău şi întinde. Şi a făcut aşa. Şi a zis lui: întinde iarăşi. Şi a întins. Şi iarăşi a zis lui: întinde. Şi a zis lui vănătorul: de îl voi întinde peste măsură, se frânge arcul. Zis-a lui bătrânul: aşa şi la lucrul lui Dumnezeu, dacă peste măsură vom întinde cu fraţii degrabă se rup. Deci trebuie câte puţin şi câteodată a ne pogorî fraţilor. Acestea auzind vânătorul, s-a umilit. Şi mult folosindu-se de la bătrânul s-a dus. Şi fraţii întărindu-se, au mers la locul lor." <em>(Pateric)</em></div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-49754084499655926602011-04-26T20:42:00.003+03:002011-04-26T20:43:37.508+03:00Hristos a Înviat!<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="260" src="http://www.youtube.com/embed/60_kfOfDKR4" title="YouTube video player" width="420"></iframe>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-66246490963306119402011-03-16T21:36:00.000+02:002011-03-16T21:36:24.919+02:00O spovedanie incompletă<div align="justify">"Odată doi tineri urcau spre Biserica Sfintei Înălţări a Mântuitorului, să se spovedească părintelui Ieronim Simonopetritul. În timp ce mergeau ei aşa, au început să judece pe un cunoscut de-al lor. Socotind că nu era un păcat prea mare, au căzut de acord să nu-i vorbească părintelui Ieronim despre această întâmplare. Însă, după ce s-au spovedit amândoi, părintele i-a întrebat:</div><div align="justify">- Mai aveţi ceva de mărturisit?</div><div align="justify">- Nu, i-au răspuns ei.</div><div align="justify">- Atunci să citim ceva, le-a spus părintele.</div><div align="justify">Şi începu să citească... La un moment dat s-a oprit din citit şi i-a întrebat dacă nu cumva şi-au adus aminte ceva ce-ar fi trebuit mărturisit. Ei l-au încredinţat din nou că n-au nimic de spus, aşa că părintele a citit în continuare, textul ales fiind despre judecarea aproapelui - un text scris de Sf'. Ioan Gură de Aur. Văzând că prietenii se pregăteau să plece i-a întrebat:</div><div align="justify">- Când veneaţi încoace, pe drum, ce vorbeaţi?</div><div align="justify">Atunci tinerii, cuprinşi de remuşcări pentru vina de a nu se fi spovedit pe deplin, au rămas muţi. Înţelegându-şi greaşeala, şi-au spovedit păcatul." (<em>Pateric</em>)</div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-69572863422609040612011-01-26T18:44:00.000+02:002011-01-26T18:44:48.848+02:00Spovedania"Spovedania este o înfăţişare, de bunăvoie, prin viu grai, a faptelor rele, ca şi a vorbelor şi a gândurilor. Mărturisirea trebuie să fie smerită, învinuindu-se pe sine, este dreaptă, fără ruşinare, hotărâtă, şi se face către un duhovnic legiuit". (Sf. Nicodim Aghioritul)OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-55467351027237583172010-11-16T15:39:00.000+02:002010-11-16T15:39:07.506+02:00Tristeţea<div align="justify">"Să ne întristăm nu atunci când suntem vătămaţi, ci când vătămăm; nu când suntem nedreptăţiţi, ci când nedreptăţim; nu când suntem îndureraţi, ci când provocăm durere. Aşa a întocmit Ziditorul nostru. Noi însă facem lucrurile pe dos: îi vătămăm pe ceilalţi fără mustrări de conştiinţă. Iar când suntem vătămaţi ne tulburăm, deznădăjduim. Trebuie să înţelegem bine: <strong>pentru creştin există doar două pricini de tristeţe</strong>. Prima, <strong>când se împotriveşte lui Dumnezeu</strong>, adică atunci când lucrează împotriva voii sfinte a Acestuia; şi a doua, <strong>când îl vede pe aproapele său împotrivindu-se lui Dumnezeu</strong>." (Sf. Ioan Gură de Aur, <em>"Problemele vieţii"</em>)</div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-38966876390756326832010-10-07T21:05:00.000+03:002010-10-07T21:05:11.973+03:00Răbdarea şi smerenia<div align="justify">"Un batran era in Egipt mai inainte pana nu a veni cei cu avva Pimen si era stiut foarte si cinstit. Deci, dupa ce s-au suit cei cu avva Pimen de la Schit, au lasat pe batran oamenii si veneau la avva Pimen. Si-l zavistuia batranul pe el si-l vorbea de rau. Deci, a auzit avva Pimen si s-a mahnit. Si a zis fratilor lui: ce sa facem batranului acestuia mare, caci in intristare ne-au pus oamenii pe noi, parasind pe batranul si venind la noi, care nu suntem nimic? Deci cum putem sa odihnim pe batranul? Si le-a zis lor: faceti putine bucate si luati un vas cu vin si sa mergem la dansul sa gustam impreuna. Poate cu aceasta vom putea sa-l odihnim. Deci au luat bucatele si s-au dus. Si dupa ce au batut in usa, a auzit ucenicul lui si a zis: cine sunteti? Iar ei au zis: spune-i avvei, ca este Pimen si vrea sa se blagosloveasca de dansul! Si aceasta vestind ucenicul, a raspuns batranul: du-te, nu am vreme! Iar ei au rabdat in arsita zicand: nu ne ducem, de nu ne vom invrednici sa vedem pe batranul. Iar batranul vazand smerenia lor si rabdarea, umilindu-se, le-a deschis. Si intrand, au gustat cu el. Iar in vremea cand mancau, zicea: intr-adevar, nu sunt numai cele ce le-am auzit despre voi, ci insutite am vazut in locul vostru. Si li s-a facut lor prieten din ziua aceea." (<em>Pateric</em>)</div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-41464954106268537122010-09-30T19:54:00.000+03:002010-09-30T19:54:03.876+03:00Biserica are un singur cap: Iisus Hristos<div align="justify">"Doar pentru neputinţele noastre omeneşti ne-a dat</div><div align="justify">nouă Hristos Biserica pământească. Faptul că trebuie</div><div align="justify">organizată e numai o urmare a slăbiciunii omului.</div><div align="justify">Biserica este guvernată de necesitate, precum este şi</div><div align="justify">statul, cu legile şi hotarele sale.</div><div align="justify">Dar chiar şi ca organizare lumească, <strong>Biserica are un</strong></div><div align="justify"><strong>singur cap: Iisus Hristos</strong>. ,,Nu avem un conducător</div><div align="justify">lumesc… ci suntem uniţi doar în iubirea maicii noastre a</div><div align="justify">tuturor” se spune în Epistola enciclică a Bisericii din</div><div align="justify">1848.</div><div align="justify">Şi: ,,la noi n-au putut niciodată, nici patriarhi, nici</div><div align="justify">sinoade, să introducă lucruri noi, pentru că apărătorul</div><div align="justify">religiei este însuşi trupul Bisericii, adică poporul însuşi,</div><div align="justify">care vrea ca religia însăşi să rămână neschimbată...”</div><div align="justify">(§17)</div><div align="justify">O condiţie firească a unităţii întru iubire este ca</div><div align="justify">nimeni să nu ,,domnească”: nici laicii, nici preoţii, nici</div><div align="justify">episcopii sau patriarhii să nu-şi hotărască ceva decisiv în</div><div align="justify">Biserică, fără încuviinţarea întregii Biserici. Această</div><div align="justify">rânduială a fost, este şi va rămâne normativă.</div><div align="justify">Credinţa este descoperită celor simpli şi nu celor</div><div align="justify">isteţi la minte şi inteligenţi (Matei XI, 25). Aşa că,</div><div align="justify">episcopul învaţă de la ţăran, profesorul de la copil, copilul</div><div align="justify">de la episcop – astfel caută fiecare să ia aminte la cele ale</div><div align="justify">lui Hristos, care este ,,blând şi smerit cu inima” (Matei</div><div align="justify">XI, 29). Doar cel mândru, bizuit pe înţelepciunea sa, se</div><div align="justify">doreşte desprins de comuniune. Să luăm aminte!</div><div align="justify">Duhul lui Hristos, al răbdării şi umilinţei, păstrează</div><div align="justify">credinţa nestrâmbată şi de la acest duh se hrăneşte cu</div><div align="justify">adevăr Biserica noastră. Acesta este legătura care uneşte</div><div align="justify">mădular cu mădular, adunare cu adunare, neam cu neam." (Fritjof Tito Colliander)</div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-62029462708901841152010-09-27T21:21:00.001+03:002010-09-27T21:23:26.590+03:00Sfântul Antim Ivireanul<object height="340" width="560"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/EHlsNvJP3zk?fs=1&hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/EHlsNvJP3zk?fs=1&hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-67391153682488992832010-08-15T18:29:00.000+03:002010-08-15T18:29:37.123+03:00Adormirea Maicii Domnului<object height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/s_bEtyk3DFY?fs=1&hl=en_US&color1=0x2b405b&color2=0x6b8ab6"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/s_bEtyk3DFY?fs=1&hl=en_US&color1=0x2b405b&color2=0x6b8ab6" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4598524609065146913.post-27503618409376156152010-07-27T23:53:00.000+03:002010-07-27T23:53:08.129+03:00Adevărul este unul, veşnic şi de nedespărţit<div class="MsoNoSpacing" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">"Până la Sinodul al 7-lea (Niceea, anul 787) s-a stabilit principiul <i>,,Sfântul Duh şi noi, precum şi întreaga adunare”</i>: doar <i>toată </i>adunarea catolică (sobornicească)putea, în acelaşi duh, să decidă asupra problemelor care vizează <i>întreaga </i>creştinătate. Era un principiu sfânt, emanat de unitatea iubirii creştine: o oază de lumină într-un spaţiu plin de suferinţă, sângeros şi întunecat. Dar a avut loc o ruptură. O parte a creştinătăţii a introdus o adăugare la crez (Filioque – şi de la Fiul), ceea ce exprimă gândul că Duhul nu purcede de la Tatăl <i>prin</i> Fiul (Ioan XV, 26), ci de la Tatăl <i>şi </i>de la Fiul - ca şi alte învăţături şi tipic bisericesc nou adăugate, <i>fără </i>ca mai întâi să se capete acordul întregii adunări. În loc de acord general, a fost aşezată o singură persoană, episcopul Romei - Papa – ca fiind singură hotărâtoare absolută în problemele de credinţă ale întregii Biserici. Cu aceasta s-a negat principiul apostolic al sobornicităţii. Imediat, prăpastia s-a mărit, până s-a ajuns la inevitabila despărţire a creştinătăţii universale între Răsăritul ortodox şi Apusul papalităţii (în anul 1054), impregnată intens de ambele părţi cu suferinţe omeneşti şi interese pur lumeşti. Dar pentru că adunarea, care să cuprindă întreaga creştinătate, nu mai era posibilă, nu s-au mai putut lua nici hotărâri generale valabile. Urmarea firească a fost că s-a sistat formularea dogmatică. Această formă de transcriere a Sfintei Tradiţii a fost împlinită: după sfătuirea lui Dumnezeu, în sarcina Bisericii a rămas doar veghea asupra acestora. Biserica ortodoxă Răsăriteană nu recunoaşte vreo adăugire sau schimbare (târguială) în ceea ce priveşte cuprinsul şi formularea finală a adevărurilor de credinţă: <strong>Adevărul este unul, veşnic şi de nedespărţit</strong>. Ca urmare, strădaniile Bisericii trebuie să se îndrepte spre păstrarea cu sfinţenie a Adevărului creştinesc şi predarea nealterată a acestuia. Lui trebuie să i se apere curăţia şi să fie păstrat nepătat de alte amestecuri cu găselniţe omeneşti, de <i>,,înţelepciunea” </i>lumească şi de tot ce vine de la duhurile rele (<i>Iacob </i>III, 15). Orice încercare - de a-l îndrepta după comoditate, după cerinţele timpului, sau de a-l întina, îndepărta, sau de a descoperi noi ,,adevăruri” şi de a le acorda sfinţenie dogmatică, fără consultarea întregii creştinătăţi - nu poate fi considerată, din punct de vedere ortodox, decât drept mândrie nebună, profanare şi hulire a Duhului Sfânt. În această privinţă, Biserica ortodoxă este, în mod deliberat, conservatoare fără drept de apel.Faptul că nu se şterge, nu se mută, şi nu se clinteşte nimic din <i>,,hotarul pe care l-au aşezat strămoşii”</i> (<i>Deuteronom </i>XIX, 14) este în sine o caracteristică special a Ortodoxiei: constituie baza ordinii canonice şi administrative. Şi nici o ispită lumească, nici vreo aşa – zisă benevolenţă, sau propunere de reformă, nu pot să determine creştinătatea ortodoxă să renunţe la chemarea sa, pe care o poartă deja în nume: să păstreze şi să vegheze asupra <i>dreptei credinţe </i>şi a <i>dreptei măriri </i>– în greceşte: <i>orto doxia</i>. Simţul păstrător a fost dintotdeauna viu. Prin ,,dreaptă”, nu se are în vedere o noţiune relativă - singura dreaptă dintre mai multe posibilităţi. Biserica este şi rămâne una şi nedespărţită: una sfântă, catolică (sobornicească) şi apostolească. Celelalte organizaţii religioase şi indivizi, având mărturisiri de credinţă alcătuite cu de la sine putere, se află în afara acesteia, <i>,,iar</i> <i>pe cei dinafară îi va judeca Dumnezeu” </i>(1 <i>Corinteni </i>V, 13). Şi, în general, conform ortodoxiei, parapetul omenesc nu duce la cer. Omul este limitat, dar acolo sus este nesfârşirea: libertatea iubirii, vie şi veşnic lucrătoare." (Colliander Tito, <em>Credinţa şi trăirea ortodoxiei</em>)</span></div>OvidiuMihailhttp://www.blogger.com/profile/15708843914056929861noreply@blogger.com0