Despre invidie (2)

"Ce poate fi mai pierzător decât această boală? Este distrugerea vieţii, ruină a firii, vrăjmaşă a darurilor dumnezeieşti, împotrivire faţă de Dumnezeu. Cine l-a pornit pe demon, începătorul răutăţii, la război împotriva oamenilor? Oare nu invidia? Prin invidie demonul s-a arătat pe faţă luptător împotriva lui Dumnezeu; s-a mâniat pe Dumnezeu din pricina marilor lui daruri date de Dumnezeu omului; şi, pentru că nu a putut să se răzbune pe Dumnezeu, s-a răzbunat pe om. Şi Cain, cel dintâi ucenic al diavolului, s-a purtat la fel. Diavolul l-a învăţat şi invidia şi uciderea, surori una cu alta întru nelegiuire. Cain a văzut cinstea dată de Dumnezeu fratelui său şi s-a aprins de gelozie; a omorât pe cel cinstit de Dumnezeu, spre a lovi spre Cel ce l-a cinstit. Pentru că nu putea să lupte cu Dumnezeu, a schimbat lupta împotriva lui Dumnezeu în ucidere de frate. Fraţilor, să fugim de această patimă, deoarece ea ne învaţă să luptăm împotriva lui Dumnezeu, dă naştere la uciderea de oameni, produce tulburare în natură, nu ţine seamă de cele mai strânse legături de rudenie." (Sf. Vasile cel Mare)