"Răbdarea este virtutea care, în orice restrişte, necaz şi suferinţă s-ar întâmpla, se încredinţează voii lui Dumnezeu, voind mai degrabă a pătimi orice, decât a păcătui înaintea lui Dumnezeu. Răbdarea este virtutea care întăreşte inima în nevoinţa crucii, păzind-o de nemulţumire şi cârtire şi învăţănd-o să se încredinţeze întru toate voii lui Dumnezeu; nu este altceva decât credinţa însăşi, care se luptă împotriva iubirii de sine a trupului şi îl supune făcându-l să asculte de voia lui Dumnezeu." (Sf. Tihon din Zadonsk)